Greata de duminica
Urasc sa vin la serviciu duminica. Si mai ales pe vremea asta a naibii de deprimanta.
In drum spre redactie, am vazut, cred, vreo 200 de oameni. Si toti aveau fetele picate, de parca se pregateau pentru inmormintare. Isi inmormintau duminica, probabil. „Tot la serviciu, nu?”, imi venea sa-i intreb.
In drum spre redactie, am vazut, cred, vreo 200 de oameni. Si toti aveau fetele picate, de parca se pregateau pentru inmormintare. Isi inmormintau duminica, probabil. „Tot la serviciu, nu?”, imi venea sa-i intreb.
Da… Mai trebuie sa scriu si un editorial, dar cred ca stiu despre ce, dat fiind ca inca nu mi-a trecut greata. Hai ca il pun si aici, pe la miezul noptii. Pina atunci, duminica placuta!
serviciu usor… 🙂
sorry for you… daca nu iti place. eu as fi preferat sa lucrez intr-o redactie si sa ma duc la munca duminica decit sa stau in casa si sa imi fie sila de viata. in fine, fiecare dupa noroc.. 😀
asa crede subiectiv, care-i ziarist de muuuuuuulta vreme… :))
E… o fi stiind el ceva
mai, tu muncesti sau stai pe bloguri? :))
nu, pur si simplu as avea ocupatie si nu ar trebui sa ma mai gindesc la rahaturi.. expresia se cheama, daca nu ma insel, „a-ti umple timpul”
Astept cheful de scris editoriale, stind pe bloguri 🙂
Daca „umplutul timpului” te scapta de depresie, inseamna ca nu este o depresie de 24k. 🙂 Deci exista speranta petru tine. 🙂
intotdeauna exista speranta pentru mine. sint un optimist 😀
Multumesc, Jen. 🙂
Cit despre sila de viata… hm… crezi ca ar disparea daca ai lucra intr-o redactie?