Zi fără fum


Uneori am impresia ca, scriind editoriale, ma prostituez.
Alteori imi place. Atunci cind am chef sa le scriu. Dar cind trebuie pentru ca “ti-a venit rindul” sau pentru ca “te rog io”, parca se sapa o groapa in fata mea. Uneori stau cite o ora, poate doua, scormonindu-mi creierul dupa vreo idee. Si am impresia ca vine seara si ca se va intreba cineva unde-i textu’. In final, o scot la capat. Si asta inseamna ca iese bine. Sau asa spun sefii mei.
De aproape 2 saptamini nu mai fumez! Mi-e frica sa spun ca m-am lasat de fumat. Asta ca sa nu se sfirseasca visul si sa ma trezesc cu o tigara in gura. Si ma mir ca am reusit atit de usor… Usor pe dracu! Uneori simt ca-mi plesneste capul daca nu-mi aprind un Lucki.
Ma gindesc ca daca plec la Tirgoviste, al dracului de lung drumul pina acolo, o sa-mi vina sa fumez un bax de tigari pina ajung. Mare porcarie.

Comentarii

comentarii

+ There are no comments

Add yours