Gheorghe Bunea Stancu: Asta este imbecilă!

Amenințări, insulte, calomnii. Până acum, jurnaliștii neagreați de președintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, au fost etichetați drept paranoici, oligofreni și dobitoci în conferințele de presă ale partidului. De aproape un an, cotidianul Obiectiv nu mai frecventează ghena social-democrată, după ce colegii mei au fost amenințați ba cu aruncarea din tribuna stadionului, ba înjurați ca la ușa cortului de baronul PSD-ist.

A venit vremea să îmi exprim solidaritatea față de jurnaliștii de la noul săptămânal Viața Brăilei, intrați de curând în ghearele șefului CJ. Prea multe comentarii nu-și au rostul. Vă las să urmăriți tirada lui Bunea Stancu derulată sub privirile complice ale lui Doru Damian.

Iar AICI găsiți un articol mai vechi și înregistrări audio cu o parte din insultele baronului PSD la adresa jurnaliștilor de la Obiectiv.

Unde?

Unde în lumea civilizată un şef al unei instituţii publice, plătit din banii contribuabililor, pulverizează, pentru nu ştiu ce şicane în trafic, spray-uri paralizante în ochii oamenilor? Şi unde în lumea civilizată un astfel de şef, sprijinit de un interlop abonat la robinetul de bani publici sechestrează cetăţeni, îi duce în sediul Poliţiei şi îi bate? Şi unde în lumea civilizată un astfel de comportament trece nesancţionat cu o suspendare, o demisie sau o demitere? Apoi, unde în lumea civilizată se pierd opt luni în cercetarea unui astfel de caz? Şi unde Dumnezeu, în lumea civilizată, un procuror legiferează toate aceste abuzuri, blocând accesul la justiţie printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale? Citește mai departe…

Presa denaturează realităţile socialiste, tovarăşi

Bâzdâganul de la CJ a bâzâit din nou împotriva presei. De data asta i-a cîntat în strună şi primarul Simionescu, nemulţumit de Scrisoarea parfumată pe care i-am adresat-o săptămîna trecută. Ce mă intrigă cel mai mult la ăştia doi e faptul că mai mult decît mirosul de căcat de porc din Brăila îi deranjează faptul că presa scrie despre mirosul de căcat de porc. Fiindcă niciodată până acum nu i-am auzit în vreo conferinţă de presă ori în vreo şedinţă de CJ ori CLM abordînd problema duhorii. Anul trecut, niciunul din ei nu s-a învrednicit să vină la dezbaterea publică pe care Garda de Mediu a organizat-o pe această temă, deşi – se presupune – ei reprezintă interesele brăilenilor, iar la vremea aceea, Garda era condusă chiar de către unul dintre colegii lor de partid. Acum, cînd Obiectiv a scris că mirosul ăsta este şi responsabilitatea lor şi că ei nu au mişcat niciun deget împotriva porcăriei lui Caruz, s-au inflamat şi au început să ne atace din nou.

Adică în timp ce bâzdâganul negociază cu Caruz (unul dintre delegaţii PNL) posturile din administraţia publică locală, presa e vinovată că tratează una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă brăilenii.

În fine, nu o mai lungesc. Citiţi AICI şi AICI, două texte despre subiectul în cauză.

Instigatorul

* preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, s-a dezlănţuit din nou împotriva ziariştilor de la „Obiectiv” * după meciul CF Brăila – Ceahlăul II Piatra Neamţ, în prezenţa a zeci de martori, el l-a înjurat şi l-a ameninţat pe jurnalistul Costel Filip * negru de furie, Stancu le-a cerut apropiaţilor săi să-l arunce pe ziarist de la tribună dacă mai calcă pe stadion * atitudinea lui Stancu la adresa redactorilor şi colaboratorilor „Obiectiv” vine după ce cotidianul nostru a devoalat manevrele pe care preşedintele CJ le face pentru a pune mâna pe Sala Polivalentă şi afacerile cu bani publici pe care le derulează firmele la care este implicat  * citeste mai departe »

Egalitate, dar nu pentru cei mici

Va spuneam cu ceva vreme in urma ca urmaresc cu interes campania lui Remus Cernea, unul dintre candidatii la presedintia Romaniei. Nu fiindca as trai cu iluzia ca are vreo sansa sa cistige acum aceasta lupta, ci pentru ca Remus este un cetatean absolut normal intrat intr-o cursa a animalelor politice. Acum o sa va rog sa lecturati textul de mai jos si sa trageti singuri concluziile:

„Remus Cernea va face o plângere catre OSCE pentru ca astazi la Cluj i s-a îngradit dreptul la libera exprimare si nu a fost tratat ca si cetatean cu drepturi egale, refuzându-i-se dreptul de a se afla în sala în care a avut loc confruntarea dintre Traian Basescu si Crin Antonescu.

Candidatul Partidului Verde la alegerile prezidentiale, Remus Cernea s-a aflat pe lista invitatilor la prima dezbaterea prezidentiala din acesta campanie. Dupa ce a primit confirmarea din partea echipelor de campanie ale PNL si PDL ca se afla pe lista invitatilor, spre deosebire de candidatul PSD si spre deosebire de ceilalti candidati la prezidentiale, Presedintele executiv al Partidului Verde s-a urcat în avion si a plecat din Bucuresti spre Cluj.”

Citeste mai departe

Ati vazut mizeria asta?

Ati vazut mizeria asta? Banuiesc ca da. Uite, din cauza unor texte ca asta imi vine sa-mi bag picioarele in ea de presa. Din cauza unor texte ca asta imi vine sa votez cu Basescu, desi m-am cam saturat de ceva vreme de defectele lui. Gata. Nu mai vreau sa comentez. Cititi miine (adica azi – marti), in „Obiectiv”, un editorial pe aceasta tema semnat de Cristi Corcan.

LATER EDIT: Editorialul cu pricina poate fi citit AICI.

Sămânţa răului

Nu mai e vorba de incompetenţa guvernanţilor şi nici pe sărăcie nu cred că poate fi aruncată vina. Lipsa de educaţie nu mai poate fi folosită drept scuză şi cred că doar un anumit soi de sămânţă a răului, adânc sădită în noi, poate fi explicaţia pentru bătaia de joc la care supunem uneori locuri şi lucruri fără preţ.

În 2-3 ani, sătenii din satul brăilean Batogu au ras de pe faţa pământului un vechi conac boieresc, casa în care s-a născut şi a copilărit actriţa Maria Filotti. Au şters-o ca şi când n-ar fi fost. N-au reuşit să o distrugă comuniştii, care au confiscat-o şi au făcut din ea sediul CAP-ului şi locul de chermeze al ştabilor din cooperativă, însă au reuşit asta urmaşii consătenilor marii actriţe. Din cărămizile clădirii, sătenii din Batogu şi-au făcut coteţe pentru orătăniile din bătătură, iar în beciul rămas ca o gură deschisă, a durere, în pământ, au început să-şi arunce gunoiul de grajd. Bălegarul. Rahatul.

Fireşte, cazul casei în care a copilărit Maria Filotti, prezentat pe larg în ediţia noastră de ieri, este doar un exemplu al felului în care ştim să cinstim memoria celor care s-au ridicat dintre noi înfăptuind ceva.

Dar nu e vorba numai despre asta, ci despre faptul că încep să cred că înverşunarea cu care vorbim uneori despre corupţie şi corupţi, despre hoţie şi hoţi este o mască nesinceră pe faţa fiecăruia dintre noi şi că un zeu ciudat a sădit nu-ştiu-când în sufletul acestui popor acea blestemată sămânţă care ne mână întruna spre a face rău. Să razi, prin furt, de pe faţa pământului, cărămidă cu cărămidă, ţiglă cu ţiglă şi scândură cu scândură, o casă întreagă nu mai este „meritul” unei bande de hoţi fără niciun Dumnezeu, ci „rodul” complicităţii unei întregi comunităţi. De aceea încep să cred că nici n-am putea să avem vreodată o clasă politică de oameni corecţi, din moment ce în aproape fiecare dintre noi se ascunde un mic răufăcător pe care, uneori, doar lipsa unui anumit tip de curaj îl reţine de la rele. Şi ce mult aş vrea să mă înşel.

Politica lu’ tac’su

Mai daţi-o dracului de treabă! Dacă aţi ajuns să vă numiţi odraslele, finii şi surorile pe posturi de directori înseamnă că-i desconsideraţi nu numai pe alegătorii voştri ori pe contribuabilii de rând, ci şi pe colegii de partid, care au muncit în campania electorală şi care îşi aşteptau – nu-i aşa? – recompensele. Dezamăgirea celor din urmă mă lasă rece, ce-i drept, şi cumva înţeleg şi faptul că trebuie să vă scoateţi banii pe care i-aţi pompat în campania electorală, însă nu m-am gândit până acum că lăcomia voastră poate ajunge atât de jos. Îmi aduc aminte că era o vreme când titulatura de „baron local” vă cam deranja, domnilor, dar observ că faceţi tot posibilul să respectaţi „eticheta” şi să transmiteţi titlurile nobiliare celor de acelaşi sânge.

Să fie rudele voastre specialişti atât de buni încât să nu poată mişca Brăila fără ele? Să fie oare sărăcia atât de mare în familiile voastre, încât să îl trimiteţi şi pe „ăla micu” să aducă un ban în casă? Să fie, de fapt, „ăla micu” atât de incompetent, încât să nu-şi poată găsi un job bine plătit fără ajutorul lu’ ta’su? Să vă simţiţi oare atât de singuri şi de neîncrezători în tovarăşii voştri politici, încât să fiţi nevoiţi să vă puneţi rudele în funcţii cheie ca să fiţi siguri că mălaiul e cernut în buzunarul care trebuie?

Oricare ar fi răspunsurile la aceste întrebări, domnilor, stilul acesta, feudal, de a instaura domnia clanurilor în administraţia locală, stil brevetat la Brăila – dacă nu mă înşel – de Ilie Decă la Finanţe, arată încă o dată că viaţa politică nu a evoluat câtuşi de puţin şi că voi, politicienii locali, rămâneţi acelaşi neam de traistă, parveniţi, ipocriţi şi puşi pe căpătuială, pe care îl ştiam. Lipsiţi de viziune, de bun simţ şi de respect faţă de oameni. Iar diferenţa dintre clanurile voastre şi clanurile de interlopi care fac legea pe maidanele Brăilei constă în faptul că unii dintre băieţii de cartier au onoare.

Teatrul denatureaza realitatile socialiste, tovarasi!

„Trezeste-te Braila!” striga Mihaela Trofimov in debutul piesei „Omul Perna”. Striga el, Actorul, dar striga de pomana. Un cor de sforaituri se aud in timp ce scriu acest text, iar nebunii ce joaca rol de doctori ne injecteaza tuturor somnifere in vene.
Pe cai mari cred ca se simt liderii PSD-ului local care pozeaza, mai nou, in critici de teatru plini de candoare. Socati, vezi Doamne, de limbajul violent din ultima piesa montata de Radu Afrim pe scena Teatrului Maria Filotti. Mihai Tudose, pudicul. Gheorghe Bunea Stancu, pudicul. Aurel Simionescu, pudicul. Tudose cere demisia directorului teatrului. Lui Stancu i se injecteaza ochii si crede ca piesele sint montate special pentru a-l scoate pe el din sarite. „Am inceput sa cred ca o fac premeditat!” sughita liderul CJ. Iar primarul… Primarul da verdictul: „Vom face o analiza!”
In 1983, „Faleze de nisip”, filmul lui Dan Pita, era interzis la 2 zile dupa premiera. La celebra conferinta pe probleme de cultura si arta de la Mangalia, Ceausescu insusi avea sa-l infiereze pentru „denaturarea realitatii socialiste”. Ieri, in conferinta de presa a social-democratilor braileni, Simionescu, care credeam (speram?) ca a scapat de reflexele comuniste, vorbea despre „actul de cultura educativ pe care trebuie sa-l faca teatrul”. Ridicolul in care se plaseaza liderii PSD este absolut si socheaza prin absurdul situatiei: trei nulitati culturale, una dintre ele cu grave probleme de gramatica, critica piesa de teatru scrisa de Martin McDonagh, unul dintre laureatii premiului Oscar, si regizata de Radu Afrim, cel mai apreciat si mai premiat tinar regizor de teatru roman – atentie! – fara sa o fi vazut inainte. 
Fireste, intr-un oras in care elevilor celui mai bun liceu li se interzice sa vorbeasca cu presa si unde cei care au curajul sa scrie despre faptul ca li s-a luat libertatea sint amenintati cu scaderea notei la purtare, intr-un oras in care presedintele CJ se zbate sa mute biblioteca la mama dracu’ pentru a amenaja in locul ei o popicarie, intr-un oras in care politicienii erau pe cale sa lase teatrul fara o bucata din sediu, intr-un asemenea oras, declaratiile si intentiile liderilor PSD par a fi normale. Astazi, maharilor din PSD trebuie sa li se inchine actorii si regizorii, miine ziaristii si scriitorii, poimiine vor face sluj in fata lor pictorii si dansatorii, iar peste vreo luna-doua, il vor ataca intr-o conferinta de presa pe Dumnezeu fiindca si-a permis sa ne nasca-n curu gol, vai, Doamne.

 

LATER EDIT:

* Reactii la declaratiile PSD-istilor braileni, pe blogul actritei Lorena Lupu.

Democratia in pericol la Braila

Sint mihnit. In Braila, libertatea de opinie si de expresie, libertatea si diversitatea artelor sint in pericol. Nu numai Cazul Murgoci este un exemplu. Azi, intr-o conferinta de presa a PSD, liderii social-democratilor braileni au facut-o pe criticii de arta si au condamnat ultima piesa pusa in scena de Radu Afrim pe scena Teatrului Maria Filotti. Nu a fost doar o conferinta de presa, daca tinem cont de faptul ca cei trei critici de teatru au fost deputatul Mihai Tudose, presedintele CJ Gheorghe Bunea Stancu si primarul Aurel Simionescu, primaria fiind si cea care finanteaza teatrul. Am scris un editorial despre asta pe care il puteti citi in ziarul de miine.

Pina una alta, pentru liderii PSD am o dedicatie: