Nea Gheorghi Zăpadă şi guvernul Tonta

Zile întregi presa a atras atenţia asupra faptului că Gheorghi Obreja este nepotrivit pentru funcţia de prefect. Ziariştii de la „Obiectiv” au dezvăluit, spre exemplu, manevra prin care, fără urmă de demnitate, fostul preşedinte PC s-a transformat în poliţist local la ţară pentru a putea deveni funcţionar public. Era atât de evidentă şi de ridicolă impostura, încât doar un guvern iresponsabil ar fi continuat la vremea aceea circul demiterii Mihaelei Marcu şi înscăunarea lui Gheorghi Obreja. Citește mai departe…

Metoda „Accidentul”

Miroase frumos. Cadavrul CET miroase frumos. Miroase a bani.

Era de aşteptat ca o miză de câteva zeci de milioane de euro, aşa cum se dovedeşte a fi afacerea dezmembrării CET şi a vinderii întreprinderii la fier vechi, să trezească interesul unor hiene. Ba aş spune că mirosul banilor ce ar putea fi câştigaţi cu uşurinţă are darul să stârnească instincte în orice animăluţ de birou, fie că vorbim de funcţionari necrofagi, de politicieni sâsâitori ori de prădători veritabili din zona privată. Iar mirosul unui mamut de-ăsta cum e CET-ul, răpus şi îngenuncheat, cheamă în jurul lui toate animalele savanei, iubitoare de conturi îmbelşugate şi de sânge financiar în venele uscate de criză. Citește mai departe…

CET. Vreţi să puneţi laba pe bani, nu-i aşa?

După ce v-aţi bătut joc de banii publici pompând zeci de ani în colosul ăsta, care era clar că se duce dracului, acum aţi găsit o cale să trageţi ultimul tun, nu-i aşa? Altfel cum pot eu să înţeleg lipsa totală de transparenţă în cazul desemnării administratorului judiciar al CET? Anunţaţi în conferinţe de presă toate gogomăniile şi nu mai prididiţi să vă ridicaţi osanale pentru fiece idee pe care aţi ouat-o în micul vostru cuib de vulturi, dar ţineţi în mare taină procedura care va duce la dezafectarea ultimului colos comunist din judeţ. Vă văd acum cum plutiţi în jurul CET-ului cu ciocurile larg deschise, adulmecând mirosul de fier vechi emanat de hoitul mastodontului. Voi ştiţi exact ceea ce alchimiştii s-au chinuit să obţină secole de-a rândul. Aveţi reţeta secretă prin care să transformaţi fierul în aur. Citește mai departe…

Răul poate să triumfe!

Dincolo de emoţii, dincolo de note, dincolo de fericire ori de lacrimi, dincolo de şpăgi şi de circul televizat, examenul de bacalaureat din acest an a avut darul să arate cum picioarele justiţiei încep a împietri şi cum colosul despre care unii spuneau plini de speranţă că, uite, e liber, se mişcă şi nimic nu-l mai poate întoarce din drum, dă semne de oboseală. De laşitate. De obedienţă. Citește mai departe…

Lordul Ritzinger și dumnezeu

„Am participat pentru ca asa am simtit, dumnezeu ma ajutat si nu am patit nimic. (…) Concetatenii care au luptat alaturi de mine, doreau sa dea jos dictatorul nu aveau nici-o cunostinta, despre democratie, stat de drept. M-am inscris printre primi in PNL, unde am gasit o ideologie care ne poate garanta libertatea, adevarata libertate, cea a libertati egalitati de sansa, a ierarhizarii functie de capacitatea cognitiva, de initiativa, de transparenta, de asumare a responsabilitatii. Dar mai ales a interesului personal declarat si asumat. Omul, fiind dotat cu ratiune, nu va actiona niciodata impotriva propriului interes”. Textul de mai sus este un fragment din prezentarea liberalului Adrian Ritzinger, aşa cum apare ea pe propriul blog. Citește mai departe…

Din nou despre onoare

Aud că mâine, pe lista şedinţei ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila se află un nou proiect de hotărâre ce vizează „Retragerea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Brăila conferit domnului Eugen Bădălan”.

Este pentru a doua oară când un consilier local încearcă să scoată Brăila din situaţia ridicolă şi ruşinoasă în care se află: aceea de a avea un infractor dovedit de Justiţie drept cetăţean de onoare. În urmă cu câteva luni, Ene Tache a fost cel care a propus Consiliului Local să-l lase pe Bădălan fără titlu, însă majoritatea consilierilor locali, cu sprijinul primarului Aurel Simionescu, au găsit un tertip pentru a-l lăsa pe domnul general cu „certefecatul” în buzunar. Aurel Simionescu ar fi avut atunci posibilitatea să dea o dispoziţie şi să rezolve problema într-o secundă, dar a aruncat responsabilitatea acolo unde ştia că lucrurile se vor împotmoli, abţinerea de la vot a USL-iştilor fiind discutată în întâlnirile de partid. Citește mai departe în Obiectiv…

 

Tineret, mândria ţării. Şi morţii din dulap

Prin 1993, pe când eram un adolescent cu dragoste de literatură şi vise frumoase încurcate în păr, frecventam şedinţele unui cenaclu literar. Pentru câteva săptămâni ne găsiserăm adăpost într-o cămăruţă a Fundaţiei Brăilene pentru Tineret, organizaţia care preluase patrimoniul UTC, printr-un decret stupid semnat de Ion Iliescu în ’90.

Adică jucăriile actualului primar Aurel Simionescu (fostul prim-secretar al UTC) au fost luate de un nene trezit peste noapte preşedinte FBT, un domn al cărui nume am impresia că nu mi-l amintesc. Zice presa vremii că ar fi fost vorba de vreo 350.000 de dolari plus impunătorul conac de pe faleză şi mobilierul aferent. Citește mai departe…

Referendumul pentru demiterea lui Simionescu. Pro sau contra?

Iniţiativa Partidului Noua Republică de a aduna semnături pentru demiterea primarului Aurel Simionescu este, fără îndoială, un demers lăudabil în ceea ce priveşte componenta sa de trezire a spiritului civic şi un excelent exerciţiu de imagine pentru organizatori. Dincolo de asta, însă, am mari rezerve în legătură cu oportunitatea demersului, şi nu suma cheltuită pe organizarea unui referendum este argumentul care stă în picioare – în fond, nota de plată pentru valorile democraţiei presupune şi costuri pentru consultarea cetăţenilor -, ci consistenţa „capetelor de acuzare”. Citește mai departe…

Metastaze, puroi, coptură galbenă. Brăila

Nu mai încape îndoială că activitatea din Primăria Brăila este cuprinsă de cancer. Este, probabil, cea mai bună comparaţie pentru a descrie situaţia fără ieşire în care se află Brăila, adusă în acest punct după degradarea continuă a activităţii aparatului birocratic, corupţia endemică din sistem şi incapacitatea primarului Simionescu de a pune frâu atacurilor susţinute asupra banului public, de a bloca delăsarea, incompetenţa, lăcomia ori reaua-voinţă a celor din imediata sa apropiere.

Este limpede pentru toată lumea că „Dosarul Dorobanţi. Epopeea incompetenţilor” este doar vârful unui iceberg şi că dimensiunea tumorii din administraţia publică locală atinge proporţii epice. Citește mai departe…

Alegeri în PSD. Mă laşi?

Cam câte picături de democraţie mai rămân pe fundul ceaunului în care clocoteşte smoala politichiei româneşti? Citeam zilele trecute declaraţia şefului organizaţiei municipale a PSD, Sorin Boşneag, şi nu ştiam dacă să râd sau să încerc să-mi potolesc senzaţia de frig în oase ce mă luase, aşa, din senin.

„S-au depus candidaturi şi după aceea au avut loc alegerile, iar ca urmare a acestor lucruri am fost ales pe un nou mandat”, spune Sorin Boşneag, omiţând să declare că, de fapt, nu au fost „candidaturi”, ci O CANDIDATURĂ. A domniei sale. Citește mai departe…