Euromaidan de plastilină

Written By: Marian Coman - Feb• 26•14

Nu-i aşa că ne-am blazat un pic? Un pic prea mult chiar? Că ne-am obişnuit să zacem? Să băltim? Să asistăm la tot ce ni se întâmplă cu gura căscată şi ochii goi, cu figura lipsită de expresie a bolnavilor aflaţi în stupoare catatonică? Nu-i aşa că, pe neştiute, ne-am resemnat? Că umblăm aproape toţi, bezmetici, ca furnicile, ca albinele or, şi mai rău, ca găinile, după firimituri întreaga zi şi că nici invidioşi nu mai suntem pe cozonacul ălora de ne ridică gardul? Că am început să credem că a mânca dulceaţa e dreptul lor, cum dreptul nostru e să stăm cuminţi şi să ne uităm la ei? Că şi-atunci când ne înfuriem, avem furia moale, ca de plastilină? Citește mai departe…

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

One Comment

  1. impricinatul says:

    Așa e, fir-ar să fie… Am deschis subiectul și… m-am trezit cu sumedenie de contraargumente, discuții și păreri. Pur și simplu ar trebuie să stăm frumușel, la locurili noastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>