Moaştele cucernicului Năstase şi ale sfântului Voiculescu

Când comuniştii dărâmau bisericile, încercau, printre altele, să ia locul sfinţilor, să ţină loc de icoane şi de popi. O seceră şi-un ciocan ne erau cruce, în timp ce nea Nicu şi tanti Leana ţineau loc de Dumnezeu şi de Maica Domnului. O caricatură de religie aş spune, dar ce nu era caricatură pe vremea aia? Cultul personalităţii atinge în regimurile totalitare dimensiuni monstruoase, fără simţ pentru ridicol, fără milă şi fără ruşine.

De la Germania nazistă până la Coreea de Nord, exemple sunt, din păcate, cu ghiotura, iar martirizarea unui criminal oribil precum Che Guevara ne poate da măsura până la care ne putem juca cu simbolurile. Citește mai departe…

Comments

comments

Lasă un răspuns