Razboiul pacalicilor

Va imaginati ce ar fi daca toate cartile de joc dintr-un pachet ar fi numai jockeri? Numai pacalici? Ce fel ar arata un joc de bridge, de whist ori un simplu saptica? Cam asta imi pare a fi situatia la Braila, unde in lupta electorala nu au intrat oameni, ci pacalici, hopa-mitici care cad si se ridica, bufoni care au invatat dansul sacadat al cameleonului, insi pentru care ipocrizia este singura strategie politica pe care au invatat-o.
Fie ca vorbim despre candidatii partidelor ori despre cei independenti, lucrurile stau intocmai. Scosi basma curata din anchetele DNA, parasutati dintr-o formatiune politica in alta, iesiti sau intrati in partide in urma unor lovituri de palat ori a unor dictate de la centru, exilati ori autoexilati, bugetari sau, din contra, oameni de afaceri care si-au construit averile sugind de la buget, toti cei implicati in batalia pentru Primaria Braila au cel putin un lucru in comun: setea de putere. Binele public, rezolvarea problemelor orasului si impunerea vreunei viziuni politice nu reprezinta lucrurile cu care au pornit alde Vasioiu, Badalan, Cibu, Danut, Nita ori Balcan in lupta cea mare. Ca e vorba de pofta patologica de bani ori de satisfacerea unui orgoliu atit de expandat incit frizeaza paranoia, boala politicienilor braileni imbraca exercitiul electoral intr-o aura care nu are nimic de-a face cu interesele alegatorilor, o sa vedeti. Chiar daca promisiunile fac parte din arsenalul cu care defileaza deja candidatii, acestea nu sint integrate de ei in nici un plan postelectoral, asta pentru simplul motiv ca nici unul dintre oamenii politici despre care vorbim nu are un asemenea plan.
Problema de fond consta insa in faptul ca in urma acestui joc de pacalici, cei care or sa fie pacaliti, in final, vom fi tot noi, alegatorii. Fiindca in jocul asta de bambilici politic, noi pornim fara vreo sansa de cistig. Si, de fapt, nici macar nu jucam. Doar platim.

Comments

comments

0 de pareri despre “Razboiul pacalicilor

  1. Si tot o sa platim. Mai Marian, tare as vrea sa iti spun ca nu ai dreptate. Apropo, sa imi spui si mie cu cine sa votez la generale. Pe bune daca nu ma duc beat…

  2. @ andruska – Pai daca as sti… Uite, tocmai mi se explica pe site-ul ziarului ca sint un zero barat fiindca nu am o atitudine constructiva. Ca stiu numai sa critic. Ori ca mai bine as propune o persoana pentru a fi votata. E de la sine inteles ca daca as face asta, mi s-ar pune in circa faptul ca am fost platit sa-l promovez pe cutarica (macar de as sti vreun politician de care sa fiu sigur ca are macar bune intentii). Cit despre atitudinea mea critica, neconstructiva – mi-e clar inca din primele mele zile de presa ca treaba ziaristului este sa spuna ce nu-i in regula, nu ce-i in regula. Sa critice, nu sa laude. Sa fie in opozitie, nu in gratiile puterii. Sa muste ori sa latre, nu sa linga. In fine… stii si tu, Andrei, cum stau lucrurile.
    Si, iata, nici nu mai stiu ce voiam, de fapt, sa-ti spun. 🙂

Lasă un răspuns