Vremea imbrincelii

A ciriit si-a piriit PSD-ul ceva vreme. A zanganit, a pacanit si-a benganit pina ce n-a mai rabdat si-a inceput sa plesneasca. O-ho-ho, matusica Tamara l-a prins parca de picior si-l trage spre groapa, procent dupa procent, cu o putere cum n-ai mai vazut de la descapatinarea taranistilor. Si ca veni vorba de descapatinare, e posibil oare ca social democratii sa incerce sa astupe gura si setea de singe a lumii cu lesul politic al nepotului national? Pai daca-i pe-asa, zau ca nu vad in asta o strategie foarte inteleapta, caci lui, poporului pe care ei il vad doar in sondaje, abia de i se deschide apetitul cind vede asa o capatina dolofana rostogolindu-se, asemeni motocului din legenda lapusneanului, de pe zidurile cetatii pesediste cuprinse de flacari.
Dar hai sa spunem ca nu-i doar o strategie de doi bani, si ca e un gest sincer, realist, ca PSD-ului i-a venit mintea la cap si ca si-a propus sa inceapa curatenia generala. Asa privind lucrurile, tind sa-i dau dreptate tocmai lui Adrian Nastase care se cerea judecat de „marea adunare nationala”, cea care l-a ales in fruntea partidului, si nu de o gasca de citeva zeci de persoane cu rotitele intoarse la spate in pozitia care trebuie. Si apoi, cine sint cei care l-au luat la suturi pe nepotul din Zambaccian? Ce autoritati morale s-au simtit murdarite de intovarasirea cu Nastase? Marean Vanghelie, cel care nu este strain de anchetele procurorilor PNA? Ion Iliescu, cel care a udat vreme de 15 ani buruienile de pe linga casa de parca ar fi fost crini imperiali? Mircea Geoana, a carui soacra pare a avea trasaturile Tamarei? Oprisan, baronul de Vrancea? Mitrea, cu propriul dosar la PNA? Acestia sint imaculatii judecatori din fruntea PSD? Onorata instanta, ma bufneste risul.
Dar nu vreau sa fiu inteles gresit. Salut calduros descapatinarea zambaccianului, insa imi pare un pic tardiva din moment ce colegii pesedei i-au tinut partea atunci cind s-a dezbatut aprobarea perchezitiei, si inutila ideii de curatenie, daca nu este urmata de o cascada de alte capete. Si asta nu pentru a satisface pofta de singe a poporului, ci pentru a crea fundatiile unui partid social-democrat veritabil, nu a unei adunatura de sacali care, de foame, incep a se minca intre ei. Caci – nu-i asa? – cu o floare nu se face primavara.

Comments

comments

Lasă un răspuns