O clipa

Nu stiu daca te-ai gindit vreodata la asta, dar ar fi momentul sa-ti

imaginezi ca timpul s-a oprit. Ca lumea a incremenit intr-o secunda

si nici un lucru rau nu se mai poate intimpla. Ca traiesti o clipa

magica in care ai ragazul sa-ti privesti trecutul, asa cum este si asa

cum ti-ai fi dorit sa fie. Si ca ai puterea sa alegi, sa repari tot ce ai

gresit pina acum, sa stergi cu buretele toate motivele remuscarilor

si regretelor care te bintuie ori te-au bintuit vreodata. Sa judeci, cu

mintea de acum, toate incercarile copilariei, toate neimplinirile

adolescentei ori esecurile maturitatii.

Si sa ierti. Sa intelegi, in clipa aceea magica, faptul ca nu poti fi mai

bun daca nu iti arunci, macar o secunda, armele si platosele de

razboinic, daca nu iti eliberezi fruntea de strinsoarea incruntarii si

daca nu iti desclestezi dintii si pumnii, intepeniti asa, de necazurile

ultimilor ani.

Ai avea timp, in aceasta clipita, sa multumesti tuturor celor care te-

au ajutat, sa te rogi pentru cei mai sarmani dintre oameni si sa te

gindesti ca, poate, cineva, in liniste, de nebanuit, asemeni tie, se

roaga acum pentru tine.

Si chiar daca secunda asta te-ar prinde cu ochii inchisi, tot ai putea

sa vezi dragostea: un curcubeu nesfirsit, pornit din inima ta, plutind

peste lume. Ai putea sa zimbesti apoi, si ochii ti-ar suride un pic,

semn ca o scinteie care nu credeai ca exista s-a aprins, undeva, in

tine. Apoi, n-ar fi nici lacrimi, si nici moarte ori boala n-ar fi. Doar o

secunda de pace intr-o lume cuprinsa de razboi. Nu-i asa ca ar

merita tot aurul din lume?

Acum as vrea sa-ti spun ca ai clipa aceasta aproape. In noaptea

asta, de pilda, ai putea sa inchizi ochii si sa o stringi intre pleoape.

Ar fi pacat sa o pierzi.

Comments

comments

0 de pareri despre “O clipa

Lasă un răspuns